O retrospectivă a agendei preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, în răstimpul dintre apariţia precedentului număr al RE şi a celui curent, oferă amplitudinea, diversitatea unei activităţi care a dus şi duce la îndreptăţite recunoaşteri pe plan intern şi internaţional. Din agendă:

- organizarea, în colaborare cu CEB şi Cancelaria Rabinică, a sărbătorilor de toamnă;

- susţinerea de alocuţiuni la comemorarea Zilei Holocaustului în România;

- mesajul transmis Institutului Cultural Român din Tel Aviv, care a marcat, de asemenea, această Zi comemorativă, în care a sintetizat derularea evenimentului în ţară, reamintind manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Transilvania de Nord;

participări la:

- sesiunea extraordinară, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă – Filiala Iaşi, în onoarea profesorului Anghel Stanciu;

- recepţii la Ambasadele Poloniei, Spaniei, Austriei, de Zilele lor Naţionale, prilejuindu-i utile contacte cu membri ai corpului diplomatic acreditaţi în România;

- întâlnirea cu o delegaţie de parlamentari din Canada la noul sediu al Ambasadei acesteia;

- convorbiri telefonice în probleme comunitare cu preşedinţii CE Oradea, CE Arad, CE Piatra Neamţ, CE Botoşani, CE Iaşi, CE Focşani, CE Bacău.

În calitate de vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, dr. Aurel Vainer a luat parte la reuniunea de adoptare a deciziilor privind evenimentul „Topuri ale firmelor”, ediţia 2014. Domnia sa a participat la „Săptămâna Vârstnicului”, organizată de JCC. A moderat matineul duminical „Întâlnire cu nonagenarii noştri”. S-a implicat în acţiunea de inaugurare a Pinacotecii F.C.E.R., realizată cu sprijinul Fundaţiei „Fondul Evreiesc European”, condusă de preşedintele Congresului Evreiesc European (CEE), dr. Moshe Kantor. Pinacoteca, reunind 35 de lucrări de valoare ale unor pictori evrei români, funcţionează la etajul întâi al Muzeului de istorie a obştii evreieşti din România, fosta Sinagogă „Unirea Sfântă”. A discutat cu preşedintele CE Dej, Iosif Farkaş, pentru construirea şi darea în funcţiune a Memorialului Evreilor din Dej şi împrejurimi pe locul fostului ghetou, într-o pădure din apropierea oraşului. A înaintat la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru aprobare de Guvern, Proiectul de modificare a Statutului F.C.E.R., potrivit hotărârii adoptate la recenta Adunare Generală a Federaţiei.

Evenimente în pregătire:

- "Dr. Alexandru Şafran” 2014, cu acordarea Premiului anual şi a medaliilor „Dr. Alexandru Şafran”;

- „Zilele Sebastian” la Brăila;

-  reinaugurarea Bibliotecii Templului Coral;

-  inaugurarea Centrului Pedagogic „Biblioteca Templului Coral”;

-  întâlnirea cu reputatul economist evreu din Canada, Tiberiu Shateles, şi prezentarea lucrării sale „Evreii din Timişoara”;

-  lansarea cărţii „Pirkei Avot”, realizată de Baruch Tercatin, împreună cu Marele Rabin Menachem Hacohen, şi comemorarea acad. Eugen Segal z.l. ambele - la Sinagoga Mare din Capitală;

-  Matineul de duminică, la Centrul Comunitar Evreiesc, „Dr. Wilhelm Filderman z.l.”;

 -  reinaugurarea, împreună cu membri ai CEB, a Templului Coral, probabil, în timpul sărbătorii de Hanuca 5775.

Participări în perspectivă la:

- Programul „Bereshit”, ediţia a IX-a, Arad;

 - Conferinţa Internaţională a OSCE pentru combaterea antisemitismului, la Berlin;

 - Reuniunea trimestrială a Fundaţiei „Caritatea”, la Bucureşti;

-  Adunarea Generală, cu preşedinţii de comunităţi evreieşti din Europa, la Milano.

 Câteva ilustrări ale preţuirii de care preşedintele şi deputatul F.C.E.R. se bucură în societatea românească:

- atenţia mediei, manifestată prin interviuri acordate posturilor Radio România Actualităţi, emisiunea „Vocea partidelor parlamentare”; Europa FM; TVR Focşani, emisiunea „Convorbiri”; prestigioasei reviste clujene „Sinteza”; . mesaje primite din partea autorităţilor de stat:

- Ministrul Delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu – felicitare de Roş Haşana;

- preşedintele ţării, Traian Băsescu;  preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban; Î.P.S. Arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei, Ioan Selejean; prefectul şi subprefectul Judeţului Harghita, Petres Sándor şi Adrian Jean Andrei - mesaje de solidaritate cu suferinţele evreilor în anii prigoanei şi voinţă de combatere a antisemitismului actual, cu prilejul comemorării Zilei Holocaustului în România.

Pe plan internaţional:

- interviu la postul israelian de radio Kol Israel în limba română, unde, după urări de Hag Sameah şi Şana Tova transmise ascultătorilor, a răspuns întrebărilor reporterului legate de comemorarea Zilei Holocaustului în România;

- anunţarea, de către directorul Joint pentru România, Israel Sabag, a nominalizării pentru titlul de merit „Lider Comunitar Evreiesc European al anului 2014”, care  urmează să-i fie acordat la Adunarea Generală a preşedinţilor de comunităţi evreieşti din Europa, la Milano. Primul laureat al titlului, instituit în 2013, a fost preşedintele Congresului Evreiesc European, dr. Moshe Kantor. Vom reveni în numărul următor al RE.

 

 Împreună cu directorul Cancelariei Rabinice, Edi Kupferberg, şi rabinul Rafael Shaffer, preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a stabilit programul şi a organizat celebrarea sărbătorilor de toamnă în cadrul Federaţiei; mai ales, în Capitală, dar şi în ţară. Atât în nume personal cât şi în cel al F.C.E.R., de Erev Roş Haşana, dar şi de Erev Sucot, domnia sa a făcut, în sinteză, un bilanţ sufletesc al realizărilor şi neîmplinirilor în anul trecut, a dat glas preocupărilor pentru 5775 şi a urat Hag Sameah şi Şana Tova tuturor membrilor comunităţii. O remarcă pozitivă: afluenţa de enoriaşi nu numai de Iom Kipur pentru a spune Izkor, ci la toate sărbătorile. 120 de membri ai comunităţii evreieşti bucureştene au participat la Seuda Sucot, ascultând înţeleptele comentarii ale rabinului Rafael Shaffer. În altă Seuda Sucot, la care au participat lideri F.C.E.R., CEB, Joint, BBR, reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ai unor culte, sponsori din România ai Federaţiei, dr. Aurel Vainer a subliniat importanţa întâlnirii pentru cunoaşterea şi recunoaşterea a ceea ce ne uneşte şi aduce pacea mai aproape; pace mult dorită de israelienii care au trecut, recent, prin momentele grele ale confruntării cu Hamas. Directorul Cancelariei Rabinice, Edi Kupferberg, a prezentat edificator istoricul Sinagogii Mari. Rabinul Rafael Shaffer a evidenţiat aspecte naţionale şi cu deschidere universală ale sărbătorii. Notabil – dinamicul dialog interactiv cu oaspeţii. Întâlnirile au fost şi expresii ale solidarităţii  evreilor din România cu Israelul, ale dorinţei de dezvoltare şi consolidare a Statului Israel în condiţii de pace.

 

De Ziua Holocaustului în România, în cadrul programului comemorativ la Memorialul dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Institutul Naţional de Studiere a Holocaustului în România „Elie Wiesel”, au rostit discursuri reprezentanţi ai Guvernului, ai Primăriei Municipiului Bucureşti, ai Corpului Diplomatic, ai supravieţuitorilor Holocaustului trăitori în România şi în Israel; au fost depuse coroane de flori. Din partea F.C.E.R., preşedintele deputat dr. Aurel Vainer şi vicepreşedintele Federaţiei, ing. Paul Schwartz, au depus o coroană de flori. La sesiunea comemorativă de la Sala „Nicolae Titulescu” a Parlamentului României, desfăşurată sub înaltul patronaj al preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, cu participarea unor miniştri, parlamentari, diplomaţi, acţiune bine mediatizată în presa audio-vizuală românească, dr. Aurel Vainer a amintit recenta suită comemorativă marcând 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Transilvania de Nord la Auschwitz, a prezentat volumul „Mărturii şi imagini despre Holocaust în România”, apărut în 2013, şi „Contribuţii ale etniei iudaice la dezvoltarea României”, carte abia ieşită de sub tipar, în care sunt cuprinse 41 de comunicări ale unor importante personalităţi ale societăţii româneşti contemporane, majoritatea – neevrei.  Domnia sa a remarcat emoţionanta cuvântare rostită de preşedintele Asociaţiei Evreilor Victime ale Holocaustului în România (AERVH), dr. Liviu Beris, care nu a evocat doar tragedia Holocaustului, ci, deopotrivă, pericolele negaţionismului, antisemitismului, escaladării extremei drepte în contemporaneitate.

 

 Întrebat de reporterul de la  postul de radio EuropaFM, despre relaţiile dintre preşedintele şi deputatul F.C.E.R. şi primul ministru Victor Ponta, privitor la declaraţia făcută de dr. Aurel Vainer faţă de afirmaţia premierului comparând perioada mandatelor de preşedinte al României ale lui Traian Băsescu cu epoca nazistă, intervievatul a precizat: „Eu am exprimat un punct de vedere asupra încărcăturii negative a cuvântului nazism şi de pe poziţii diferite de domnul prim ministru, pentru că am trăit, am suferit în epoca la care domnia sa face referire. În calitate de preşedinte şi deputat al F.C.E.R., am o colaborare de mulţi ani cu domnul prim ministru. Federaţia a primit un suport financiar important pentru reabilitarea patrimoniului cultural şi de cult mozaic al evreilor din România – elemente de patrimoniu al României […]. Sper că acest dialog între noi, de pe poziţii, aş zice, esenţial diferite, nu va dăuna cu ceva raporturilor între populaţia evreiască din România cu premierul, Guvernul, PSD, ca şi cu celelalte partide, care funcţionează tocmai în condiţiile unui regim democratic”.

 

 În emisiunea „Convieţuiri” a TVR Focşani, intervievatul a vorbit despre relaţiile de colaborare şi prietenie cu deputatul de Vrancea, Angel Tîlvăr, care i-a susţinut candidatura din partea vrâncenilor în ultima campanie electorală parlamentară. Pornind de la alegerea sa, în 2005, ca preşedinte al F.C.E.R., şi realegerea pentru un nou mandat, în 2010, domnia sa a punctat principalele momente care i-au marcat existenţa: . privaţiunile suferite în perioada Holocaustului; . studiile la un liceu evreiesc, care a primit, ulterior, numele lui Mihail Sebastian, pe care l-a avut profesor; . activitatea în organizaţia sionistă „Dror Habonim”; . dizolvarea organizaţiilor sioniste; . absolvirea Institutului de Economie şi Planificare; . doctoratul în economie; . piedici întâmpinate în carieră din cauza „originii mic burgheze”; . activitatea, înainte de 1990, la Direcţia Centrală de Statistică, Oficiul de Studii şi Documente al Ministerului Comerţului Interior, şi, după 1990, aceea de vicepreşedinte al CCIR şi director adjunct al Institutului de Calitate a Vieţii; . participarea la reuniuni internaţionale, publicarea de studii în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare, cărţi despre marketing ş.a. Ca preşedinte şi deputat al F.C.E.R. a pus accent pe: . prezervarea patrimoniului cultural şi de cult iudaic, cu exemplificări; . strângerea relaţiilor interreligioase; . fidelitatea faţă de ţara de baştină şi solidaritatea cu Israelul. Domnia sa a amintit şi despre recunoaşterea meritelor unei vieţi dedicate mai binelui ţării, concretizată prin conferirea de importante decoraţii din ţară şi străinătate.

 

În interviul din revista „Sinteza”, preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a făcut o evocare literară a copilăriei în Ştefăneştiul natal: părinţi, surori, fraţi, colegi, profesori în clasele primare, atmosfera la iarmaroacele de joi şi duminică; . adolescenţa bucureşteană umbrită de Holocaust; . militantismul sionist; . cariera profesională; . activitatea de lider comunitar şi deputat F.C.E.R. În această dublă calitate, domnia sa şi-a afirmat punctul de vedere asupra actualităţii israeliene, exprimându-şi metaforic speranţa de pace: „oricât de mare e ploaia, tot vine şi curcubeul”. Intervievatul a radiografiat: . situaţia politică din Orientul Mijlociu şi Europa din perspectiva confruntărilor religioase şi de civilizaţii; . pericolul crizei economice şi financiare mondiale asupra păcii în lume şi responsabilitatea conducătorilor ei pentru a-l preveni. Întrebat cum explică potenţialul intelectual ridicat al evreilor, domnia sa l-a corelat luptei pentru existenţă în condiţii ieşite din comun, ştiut fiind că, timp de 2 000 de ani, poporul evreu n-a avut ţară. Referindu-se la societatea românească, dr. Aurel Vainer a declarat că stimulentul câştigului este obligatoriu pentru dezvoltarea ei.

 

IULIA DELEANU