Temele înscrise în agendă, din intervalul scurs de la numărul precedent al revistei la cel actual, oferă măsura recunoaşterii meritelor preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. dr. Aurel Vainer în societatea românească, lumea evreiască internă şi internaţională: . acordarea titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Titu Maiorescu” din Capitală; . participarea, în cadrul unei delegaţii a Parlamentului României, la Adunarea Parlamentară pentru Uniunea Mediteraneană de la Lisabona. Preocupări în perspectivă: . Simpozionul „Decalogul – fundament al justiţiei” la Templul Coral din Bucureşti; . manifestări comemorative la Iaşi şi Dorohoi; . întrunirea pentru îmbunătăţirea eficienţei CIR-urilor la Vila „Mira” – Eforie Nord; . prezentarea albumului „Sinagogi din România” la Sinagoga „Beit Iaakov Iosef - Rav Zvi Guttman” din Tel Aviv; . participări la dezbateri legislative în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi, în plenul Camerei Deputaţilor, la votul final pentru Legea finanţării partidelor politice şi Legea partidelor politice.

 

   . În amfiteatrul arhiplin – peste 500 de persoane – al Universităţii „Titu Maiorescu”, prestigios locaş de învăţământ universitar particular din Capitală, care a împlinit anul acesta 25 de ani de la fondare, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa a preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. Domnia sa a ales, pentru discursul de recepţie, tema omului social, animat de proiecte şi politici cu bătaie lungă; temă foarte importantă în contemporaneitate. În acelaşi spirit, a adus un elogiu marelui cărturar Titu Maiorescu, al cărui nume îl poartă universitatea, a evocat primii săi ani de viaţă – modele de conduită, însuşite în familie, care l-au marcat; formarea în continuare: anii de şcoală, diverse locuri de muncă. Vorbitorul a ajuns la concluzia că una din cele mai importante precepte ale iudaismului, avoda, care semnifică, deopotrivă, dedicaţia religioasă şi lucrativă, se regăseşte în conceptul de homo socialis. Laureatul a făcut din muncă un crez, în acord cu învăţătura dată de Dumnezeu Unicul, invocând Decalogul cu aceeaşi valoare legislativă pentru evrei, creştini, şi, în esenţă, musulmani. Decalogul cuprinde chintesenţa Torei şi a Talmudului, având rezonanţe de stringentă actualitate. Disponibilitatea pentru dialog, fără idei preconcepute, trăsătură definitorie a omului social, i-a fost facilitată de revenirea în România a statului de drept, democratic, pluralist, cu accent pe libertate şi responsabilitate umană. Un alt aspect -  loialitatea: faţă de sine, familie, toţi cei dragi; faţă de ţara de baştină, România, şi ţara strămoşilor, Israelul. Vorbitorul a conturat un posibil exemplu stimulativ, drept pe care i l-au dat cei peste 80 de ani de viaţă, bogata activitate. Nu mai puţin decisivă i-a fost şcoala vieţii. Vorbitorul a mulţumit sponsorilor, în mod special, celor de la „Podgoria Silvaniei”, care i-au trimis o excelentă şampanie – unicat, cu o vechime de 10 ani, degustată de toţi participanţii. A fost impresionat de excepţionalul Laudatio rostit de decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste, prof. univ. dr. Sorin Ivan, dar şi mesajele de felicitare, verbale şi scrise. Pe lângă cele cuprinse în culegerea dedicată evenimentului, dr. Aurel Vainer a primit peste 300 de mesaje pe Facebook şi la Cancelaria preşedintelui F.C.E.R. Spicuim fragmente din acestea din urmă: Alexandr Bilinkis, preşedintele Comunităţii Evreilor din Republica Moldova: „Din partea Comunităţii Evreilor din Republica Moldova, suntem mândri de fructuoasa cooperare pe care o avem pe parcursul a mai multor ani cu dumneavoastră. Ceea ce aţi reuşit să faceţi în calitate de membru al Parlamentului şi de distins lider al evreilor din România este un exemplu demn de urmat”. Ing. Jose Iacobescu, preşedintele BBR: „Există oameni «binecuvântaţi de Dumnezeu», dispuşi să ajute şi care trăiesc nu numai pentru ei, influenţând în bine viaţa celor care au avut şansa să le stea în preajmă o perioadă de timp. Un asemenea om este şi dr. în economie Aurel Vainer. […] Îl cunosc pe dr. Aurel Vainer din 1990, an în care am început colaborarea cu dânsul în activitatea Camerei de Comerţ a României şi a Camerei de Comerţ Bilaterale România – Israel, înfiinţată în acel an. Pe parcursul a 25 de ani, dr. Aurel Vainer a transferat cu generozitate experienţa sa în economie şi în sistemul Camerelor de Comerţ atât mie cât şi celor cu care a venit în contact din acest sistem, contribuind din plin, prin aceasta, la dezvoltarea economiei româneşti”. Ronald S. Lauder, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc: „[…] Această onoare binemeritată este o dovadă a angajamentului dumneavoastră faţă de valorile umaniste şi evreieşti atât ca deputat cât şi ca preşedinte al comunităţii evreieşti din România. Nu numai ca preşedinte al Congresului Mondial Evreiesc, dar şi prin intermediul Fundaţiei mele, este un noroc să fiu martor al felului în care contribuiţi la promovarea educaţiei evreieşti în România”. Cristian Ezri, tânăr evreu din cadrul comunităţii noastre: „[…] În întreaga sa activitate, indiferent de mediul în care s-a aflat, a dovedit dăruire, căldură frăţească, o adevărată distincţie sufletească specifică unui intelectual de înaltă clasă, urmărind cu consecvenţă întărirea relaţiilor şi coeziunea colectivelor. Îmbinând tactul şi valoarea respectului reciproc, a căutat mereu să asigure temperatura morală şi să construiască poduri ale toleranţei şi înţelegerii”. (Relatarea – în numărul curent al RE.)

 

   . Împreună cu vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, şi deputat Florin Alexe, deputatul F.C.E.R. a făcut parte din delegaţia parlamentară română la Adunarea Parlamentară pentru Uniunea Mediteraneană de la Lisabona. Dr. Aurel Vainer a fost activ la lucrările Comisiei pentru Politică Economică şi în plenul Conferinţei, având o scurtă intervenţie de susţinere a migraţiei în condiţii de legalitate. Delegaţia parlamentară română a sprijinit atât apelul la solidaritate umană cât şi continuarea unor procese de stabilizare politică şi economică în ţări de unde vin imigranţii.

 

   . La Simpozionul „Decalogul – fundament al justiţiei” de la Templul Coral, preşedintele F.C.E.R. va susţine un discurs introductiv, în care va face un expozeu despre implicarea evreilor în istoria României şi în dezvoltarea ei; poziţia actuală a statului român faţă de comunitatea evreiască, în care evreii se bucură de aprecieri şi respect; prezenţa redusă a antisemitismului în România, comparativ cu alte ţări europene; sprijinul important al autorităţilor române şi al unor organizaţii evreieşti internaţionale faţă de păstrarea patrimoniului cultural şi de cult iudaic: Guvernul României, Primăria Generală a Capitalei, Fundaţia „Caritatea”, Congresul Evreiesc European. Un alt capitol - importanţa Decalogului în contemporaneitate. Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi P.F. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, vor rosti alocuţiuni. Intervenţii: preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, preşedintele Congresului Evreiesc European, dr. Moshe Kantor, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu. Printre participanţi - preşedinţi de comunităţi, invitaţi din ţară şi străinătate. Predica rabinului Rafael Shaffer, procesiunea cu Suluri de Tora, muzică sacră, un concert de muzică tradiţională evreiască vor alcătui rama religioasă şi muzicală a evenimentului, care se va încheia cu Oneg Şabat şi o recepţie de gală oferită de F.C.E.R. în onoarea distinşilor oaspeţi la Sinagoga Mare. Transmisia pe net va fi asigurată de consilierul personal al preşedintelui Federaţiei, Silviu Vexler. Echipa organizatorică a evenimentului: directorul Cancelariei Rabinice, Eduard Kupferberg; directorul Cancelariei preşedintelui F.C.E.R., Silvian Horn; şeful Serviciului Protocol al F.C.E.R. şi secretarul general al CEB, Peri Blănaru; manager de proiecte, Janina Ilie; reprezentant al Oficiului Cultură, Artă, Ştiinţă, Robert Schorr. (Relatarea – în numărul curent al RE.)

 

   . Un memorial consacrat martirilor pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti în ianuarie 1941, opera renumitului sculptor Vlad Ciobanu, urmează să fie amplasat în scuarul „Dr. Alexandru Şafran”, din faţa Sinagogii Mari. La 28 iunie a.c. va avea loc comemorarea masacrului de la Iaşi din 1941 la Cimitirul Mare Israelit din cartierul Păcurari. La 8 iulie a.c. se vor comemora, la Dorohoi, 75 de ani de la primul pogrom antievreiesc din România. Cu acest prilej se va inaugura Muzeul evreilor din nordul Moldovei, găzduit de una din sinagogile existente la Dorohoi, pentru care comunitatea a primit sprijinul secretarului de stat pentru Culte, Victor Opaschi. Pentru alcătuirea muzeului sunt preconizate cercetări de arhivă referitoare la localităţile din nordul Moldovei: Darabani, Mihăileni, Ştefăneşti, Botoşani; altă dată - cu populaţie evreiască numeroasă. Sunt în curs de finalizare reparaţii la cimitire, la Monumentul Deportaţilor. Programul comemorativ muzical de la Dorohoi îl va avea ca invitat pe cunoscutul cantor vienez, Shmuel Barzillai, acompaniat de un pianist ieşean.

 

   . În perioada 15 – 17 mai a.c. va avea loc la CIR Eforie Nord, Vila „Mira”, o întrunire profesională a celor implicaţi în realizarea programelor CIR ale F.C.E.R: responsabilul CIR-urilor, ing. Emil Rosner, directorul Departamentului economic şi financiar, ec. Ovidiu Bănescu, vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. Se vor discuta: . probleme de îmbunătăţire a confortului, în apropierea sezonului estival actual, la CIR „Be’ Yahad” – Cristian şi la Vila „Mira”; . creşterea calităţii serviciilor pentru membrii comunităţilor, dar şi pentru beneficiari din afara comunităţilor, cu respectarea legislaţiei economice în vigoare; . creşterea gradului de ocupare a CIR-urilor pe tot parcursul anului; . dotarea CIR „Be’ Yahad” cu mobilier corespunzător.

 

   . Deputatul F.C.E.R. a participat la dezbateri în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor privind diferite acte legislative, cum ar fi noul cod fiscal, cu tot ce aduce nou în favoarea populaţiei, a operatorilor economici în diverse domenii. Şi, în plen – la votul final privind Legea finanţării partidelor şi Legea partidelor politice. Prima vizează relaţiile de finanţare a candidaţilor de către diverşi finanţatori, ele limitându-se doar la cele pe bază de împrumuturi, cu transparenţa necesară. În cea de-a doua se preconizează scăderea drastică a numărului de membri pentru constituirea unei formaţiuni politice.

 

IULIA DELEANU