Deşi a fost vacanţă parlamentară în luna ianuarie a.c., agenda preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a fost la fel de semnificativă pentru diversitatea şi importanţa preocupărilor domniei sale. O agendă axată asupra vieţii evreieşti pe plan naţional: . comemorarea pogromului legionar de la Bucureşti, în ianuarie 1941; .  comemorarea Zilei Internaţionale a Holocaustului la MAE şi în ţară; . întâlnirea cu noul preşedinte ales al CE Braşov, ing. Valer Plugaru; . vizita la sediul Federaţiei a noilor ambasadori ai SUA şi Poloniei, E.S. Hans Klemm şi E.S. Marcin Wilczek; . supervizarea a două reuniuni ale Comitetului Director (CD) al F.C.E.R.; . moderarea a două lansări de carte la Centrul Comunitar Evreiesc din Capitală; . participări la: . Ziua Internaţională a Limbii Materne, eveniment organizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI); . întrunirea conducerii Fundaţiei „Caritatea” în Capitală. Manifestări internaţionale: . mandatarea de participare a consilierului personal al preşedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler, la comemorarea Zilei Internaţionale a Holocaustului şi la Adunarea Generală a Congresului Evreiesc European (CEE), ambele - la Bruxelles. Odată cu reînceperea activităţii parlamentare în luna februarie a.c., preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a luat parte la lucrări în comisii, reuniuni în plenul Camerei Deputaţilor şi în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. În perspectivă: . întâlniri cu vice prim ministrul Vasile Dâncu şi cu ministrul Educaţiei, Adrian Curaj; . întâlniri la Palatul Cotroceni în vederea organizării evenimentului „Podurile Toleranţei”, ediţia 2016; . implicarea în organizarea comemorării a 75 de ani  de la pogromul din Iaşi, 29 iunie – 1 iulie 1941; . participarea la inaugurarea Pieţei Prieteniei România – Israel, sub egida Primăriei ieşene, cu concursul CE Iaşi; .  pregătirea comemorării a 75 de ani de la deportările evreilor români în lagărele din Transnistria.

 

   . În pofida gerului neobişnuit, victimelor pogromului legionar de la Bucureşti, din 21 – 23 ianuarie 1941, li s-a dat onoarea cuvenită. Un numeros public a fost de faţă la ceremonia depunerilor de coroane din partea Preşedinţiei, a Guvernului, a unor reprezentanţi ai societăţii civile în faţa Monumentului, din curtea Templului Coral, dedicat memoriei victimelor Holocaustului în România. La adunarea publică din Templu, pregătită cu minuţie, au fost citite mesaje din partea celor mai înalte oficialităţi ale statului, rostite cuvântări de către reprezentanţi ai Guvernului, lideri comunitari, istorici. Preşedintele F.C.E.R. a realizat o sinteză a tragediei de acum 75 de ani, ilustrată cu ajutorul imaginilor din Arhiva CSIER. Domnia sa a amintit, totodată, actele de omenie ale multor bucureşteni neevrei care şi-au riscat vieţile pentru a salva vieţi ale concetăţenilor lor evrei. În semn de solidaritate cu suferinţele populaţiei evreieşti din România în anii Holocaustului, la MAE a fost organizat un simpozion comemorativ, unde ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a realizat o caracterizare a Holocaustului din România. Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a accentuat asupra capacităţii de regenerare a poporului evreu de-a lungul întregii sale istorii, concis exprimată prin: Am Israel Hai – Poporul lui Israel trăieşte. La invitaţia preşedintelui CE Satu Mare, Decsei Nicolae, dr. Aurel Vainer a participat şi a avut intervenţii la: . vernisajul expoziţiei de la Muzeul judeţean local „Artişti sătmăreni în lume – Adler Kaba”, unul din puţinii supravieţuitori ai lagărelor naziste de exterminare, originar din Satu Mare, decedat în Israel; . o masă rotundă despre deportările celor 18 000 de evrei sătmăreni în lagărele din centrul Europei, în cadrul căreia a fost avansat proiectul restaurării corso-ului evreiesc din oraş; . Oneg Şabat-ul în sediul comunităţii şi al sinagogii sătmărene, unde rabinul Rafael Shaffer a rostit tradiţionala deraşa, urmată de un dialog interactiv pe teme religioase. Comemorarea de la CE Zalău a avut două obiective: 1. relansarea CE Zalău, anterior, subordonată comunităţilor din Cluj şi Oradea, eveniment de excepţie în viaţa evreiască actuală din România; 2. proiectarea înfiinţării unei sinagogi locale, cu un punct muzeal despre viaţa de altă dată a evreilor din Zalău. Manifestarea comemorativă a avut loc, cu concursul Primăriei Municipiului şi al profesorului clujean Kovacs, într-un palat medieval renovat, cu participarea unor reprezentanţi ai autorităţilor locale, societăţii civile, membri şi prieteni ai comunităţii. Dialogul despre Holocaust între dr. Aurel Vainer şi prof. Kovacs, programul muzical adecvat al Formaţiei „Bucharest Klezmer Band”, coordonator - Silvian Horn, au fost bine apreciate de public. Delegaţia F.C.E.R. - din care au făcut parte rabinul Rafael Shaffer, directorul de Cabinet al preşedintelui F.C.E.R., Silvian Horn, consilierul personal al preşedintelui Federaţiei, Silviu Vexler, directorul CAPI, ing. Rudy Marcovici - a vizitat Sinagoga din Şimleu Silvaniei, renovată acum doi ani de F.C.E.R. cu sprijinul Fundaţiei „Caritatea”. Împreună cu ing. Rudy Marcovici, dr. Aurel Vainer a examinat la faţa locului unele disfuncţii ivite ulterior în construcţia sinagogii şi posibilitatea rezolvării cât mai rapide a acestora. „Prin contactul direct cu conducerile comunităţilor evreieşti locale, asemenea deplasări sunt de mare utilitate”, a declarat preşedintele F.C.E.R..

 

   . La întâlnirea preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, cu preşedintele nou ales al CE Braşov, ing. Valer Plugaru, la care a participat şi directorul CAPI, membru în Comitetul Director al Federaţiei, ing. Rudy Marcovici, a fost făcută o trecere în revistă a principalelor activităţi ale comunităţii şi o schiţă de perspectivă, avându-se în vedere o mai strânsă cooperare cu Federaţia. La reuniunea din ianuarie a.c. a CD a fost succint prezentată tematica întâlnirii şi au fost adoptate măsurile necesare concretizării proiectelor.

 

   . Vizita E.S. Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, însoţit de consilierul în probleme politice Matthew Jones şi de translatoarea Anne-Marie Blajan, la sediul F.C.E.R., a început la Templul Coral, ghid fiind noul gabai al Templului, Gilbert Şaim. Prezentarea s-a remarcat prin buna documentare şi fluenţa exprimării în engleză. La primirea în cabinetul preşedintelui F.C.E.R. au luat parte ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele Federaţiei şi preşedintele CEB, secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg, consilierul personal al preşedintelui Federaţiei, Silviu Vexler. Dr. Aurel Vainer a realizat: . o sinteză a vieţii evreieşti actuale din România în context naţional şi internaţional, amintind că anul acesta se împlinesc 80 de ani de la crearea Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România (F.U.C.E.), devenită, după război, F.C.E.R.; . un istoric al relaţiilor între evreii din România şi cei din SUA, cu referire la parteneriatul F.C.E.R. – Joint. Deşi comunităţile evreieşti din România numără circa 7 500 de membri, misiunea liderilor comunitari este foarte importantă şi complexă, incluzând: . asistenţa socială şi medicală, mai ales,  pentru supravieţuitorii Holocaustului; . revitalizarea identităţii iudaice prin acţiuni culturale, educative, religioase; . prezervarea patrimoniului sacru; . valorificarea moştenirii istorice, culturale, economice; . dezvoltarea relaţiilor cu Statul Israel, organizaţiile evreieşti internaţionale, conducerile locale ale fiecărei comunităţi evreieşti central şi sud-est europene. Preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a evidenţiat obiectivele politice ale Federaţiei: . deschiderea spre şi dialogul cu societatea românească; . rolul eficient al conducerii F.C.E.R. în normalizarea relaţiilor între România şi SUA; . lobby-ul parlamentar „proamerican”; . demersurile pentru restituirea proprietăţilor evreieşti preluate abuziv de regimurile totalitare din România şi  stadiul actual al proiectului de lege referitor la modificarea legislaţiei privind acest proces. Mulţumind pentru vizită, dr. Aurel Vainer s-a arătat disponibil în continuare pentru dialog şi colaborare cu Ambasada SUA. Ing. Paul Schwartz a menţionat: . contribuţia de neuitat pentru evreii din România a SUA şi a fostei URSS la schimbarea cursului istoriei prin victoria asupra fascismului în cel de-al doilea război mondial; . importanţa tehnologiei militare americane; . vitejia mergând până la jertfa supremă a ostaşilor americani, inclusiv, a paraşutiştilor americani trimişi în România. Mulţumind pentru cuprinzătoarele expuneri, E.S. Hans Klemm şi-a manifestat dorinţa de dezvoltare şi în viitor a dialogului şi colaborării cu F.C.E.R.

 

   . În cadrul întâlnirii între conducerea F.C.E.R. şi E.S. Marcin Wilczek, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Polone în România, temele abordate au fost: . situaţia comunităţilor evreieşti din România; . proiecte prioritare de restaurare a patrimoniului iudaic în România; . dezvoltarea unor proiecte cultural-educative comune; . stabilirea de schimburi de experienţă între Muzeele de Istorie a Evreilor din România şi Polonia; . valorificare contribuţiei evreilor originari din Polonia la dezvoltarea vieţii evreieşti din România; . viaţa comunitară evreiască din Polonia.

 

   . În cadrul celor două reuniuni ale CD în 2016 au fost discutate: . organizarea Congresului al III-lea al F.C.E.R. în ultima decadă a lunii iulie a.c., solicitându-se participanţilor propuneri concrete privind: data şi locul, regulamentele de organizare şi desfăşurare, condiţiile de candidatură, candidaţii, organizarea prealabilă a unei reuniuni a Consiliului de Conducere al F.C.E.R. şi de adunări generale ale comunităţilor din ţară, care să-şi dea girul asupra celor de mai sus, conform prevederilor Statutului F.C.E.R., forma finală a propunerilor urmând să fie publicată în RE; . conceperea şi punerea în aplicare a unor măsuri privind raporturile de muncă în Federaţie şi comunităţi în acord cu noile prevederi ale codului fiscal privind contractele de muncă şi de colaborare, cu aprobarea, până în prezent, a contractului de mandat pentru cei cu funcţii de conducere în F.C.E.R. şi în comunităţi pe baza alegerilor cu diferite scadenţe.

 

   .  La cele două matinee duminicale din 2016, moderate de preşedintele F.C.E.R., parte din politica de colaborare cu segmente la societăţii româneşti  prin prezentarea de cărţi având tangenţă tematică evreiască,  au participat personalităţi culturale prestigioase. Matineele au fost realizate cu sprijinul noului şef al Oficiului de Cultură, Artă, Ştiinţă, Robert Schorr. Obiective: . atragerea unui număr mai mare de tineri participanţi; . utilizarea şi a Templului Coral ca loc de desfăşurare a unor asemenea evenimente.

 

   . Cu prilejul Zilei Internaţionale a Limbii Materne, la invitaţia DRI, fiecare minoritate naţională şi-a expună pe site-ul instituţiei un text în limba maternă, însoţit de traducere în română. Dr. Aurel Vainer a arătat că, până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, limba maternă a evreilor din România era idişul. În prezent, ei nu au altă limbă maternă decât româna. Domnia sa a postat un text idiş ilustrând melodicitatea, înţelepciunea, umorul, tandreţea limbii idiş. Sărbătorirea acestei Zile a avut loc la 21 februarie a.c.

 

   . La reuniunea liderilor Fundaţiei „Caritatea” din România şi Israel de la Bucureşti s-au discutat proiecte pentru 2016 privind programe de utilizare a alocaţiilor primite de la Fundaţie, potrivit prevederilor Memorandum-ului încheiat în 2015 între F.C.E.R. şi WJRO. Din partea F.C.E.R. au luat parte preşedintele şi secretarul general ai Federaţiei, dr. Aurel Vainer şi ing. Albert Kupferberg, directorul Departamentului Economic, Ovidiu Bănescu, preşedintele CE Oradea, ing. Felix Koppelmann.

 

   . Parlamentul European de la Bruxelles a organizat, împreună cu CEE, o adunare comemorativă specială consacrată Zilei Internaţionale a Holocaustului. Din partea României au participat, pe lângă europarlamentarii români, preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Cu acest prilej, preşedintelui PSD i-a fost decernată de către CEE, cea mai înaltă distincţie a Congresului, „Compasul Ierusalimului”. „Sunt emoţionat şi foarte onorat să aduc pentru prima oară în România acest titlu”, a declarat laureatul. „Meritul meu este mic, meritul României e mare”.

 

   . La Adunarea Generală de alegere a noii conduceri a CEE, preşedintele Moshe Kantor a fost reales cu majoritate de voturi. Mandatat să reprezinte F.C.E.R., consilierul personal al preşedintelui Federaţiei, Silviu Vexler, a contribuit şi la finalizarea promisiunii preşedintelui reales de subvenţionare a refacerii pavajului din curtea interioară a Templului Coral şi a finisării etajului doi al aceluiaşi proeminent locaş de cult mozaic din România.

 

 

 

IULIA DELEANU